Plateste impozitul online

 

 

CORABIA-PAGINI DE ISTORIE 

                                                    

     Stema      Trecutul acestor locuri din sud-estul Olteniei,spre confluenta Oltului cu Dunarea,te poarta in indepartatele epoci ale civilizatiei neolitice,trace si daco-romane.
           De la asezarile traco-dace de la Sucidava si pana la cetatea si necropolele daco-romane din aria Celeiului si podul peste Dunare,construit de imparatul roman Constantin cel Mare in sec.al IV-lea d.Ch.,se desfasoara o densa istorie.
           Izvoarele scrise si rezultatele cercetarilor arheologice din ultima jumatate de veac au documentat existenta unei locuiri umane neintrerupte inca din mileniul al IV-lea i.Ch si pana in zilele noastre,in zona orasului Corabia.
            Asezarile antice care au fiintat pe teritoriul actual al orasului se aflau pe terasa Dunarii,plasata in campia fertila,unde se putea practica cu usurinta agricultura.
           Albia fluviului,presarata cu balti,oferea oamenilor o bogata flora si fauna.In zona se gaseau si puternice izvoare cu apa potabila,iar alaturi de pietrisul si nisipul ce se gaseau in malurile surpate de apele Dunarii,se mai afla un strat gros de loess,folosit din cele mai vechi timpuri la fabricarea ceramicii si ca material de constructii.
           Putem,asadar,afirma ca mediul fizico-geografic oferea celor stabiliti in aceste locuri conditii ideale pentru practicarea agriculturii,cresterea vitelor,mestesugurile casnice,vanatorii,pescuitului si nu in ultimul rand,a negotului.

NEOLITICUL IN ZONA CORABIA
           De-a lungul celor sase decenii de cercetari arheologice sistematice,la Sucidava au fost obtinute rezultate dintre cele mai importante care au scos in evidenta si permanenta de locuire multimilenara pe aceasta straveche vatra.
           Inceputurile locuirii umane in zona Corabia dateaza din epoca neolitica,perioada in care s-au asezat pe aceste meleaguri cele dintai comunitati,atrase de conditiile de viata deosebit de prielnice oferite de mediul natural.Ele apartineau culturii Vadastra II (mileniul al IV-lea i.Ch).
           O locuire intensa a existat in Celei si in imprejurimi si in cea de-a doua jumatate a mileniului al III-lea i.Ch,in perioada de trecere catre epoca bronzului.

LOCUIREA GETO-DACA
           In cea de-a doua epoca a fierului,in sec.IV i.Ch,la Celei,s-a infiripat si a cunoscut apoi o ampla dezvoltare Sucidava geto-daca,unul din cele mai puternice centre economice,politice si militare din Campia Dunarii. Cercetarile de aici au indicat doua niveluri arheologice corespunzatoare unor mari etape de locuire.
           Primul nivel apartine unei asezari deschise,nefortificate,dar aparate natural,spre sud,de panta abrupta a terasei Dunarii,iar pe celelalte trei laturi,de o viroaga naturala.Materialul arheologic descoperit in acest nivel consta in unelte,rasnite,cateva piese de podoaba si o mare cantitate de Istoric Sucidavaceramica,indeosebi autohtona,dar si de import.
            La scurt timp dupa distrugerea asezarii din prima faza de locuire la Sucidava viata si-a reluat cursul normal,iar pe vechea vatra s-a instalat o noua asezare,de data aceasta fortificata.
            Avandu-se in vedere,pe de o parte,cronologia celor doua niveluri de locuire geto-dacica,iar pe de alta parte descoperirile monetare,s-a emis ipoteza ca prima asezare geto-dacica de la Sucidava a fost distrusa in contextul evenimentelor care au insotit unificarea politica a triburilor si uniunilor de triburi geto-dace cu prilejul formarii statului centralizat condus de Burebista.

EPOCA DACO-ROMANA
            O data cu izbucnirea primului razboi daco-roman,este de presupus ca inca din primavara anului 101 d.Ch,trupele romane au trecut fluviul,ocupand puncte strategice de pe malul nordic al Dunarii.In perioada razboaielor de cucerire a Daciei,la Sucidava este documentata,in mod cert,prezenta cohortei I Lingonum si a unor militari din Legiunea I Italica.Locul castrului unde au fost cazate aceste unitati nu se cunoaste cu precizie,dar cercetarile arheologice din anii 1957-1958 au identificat in curtea Scolii Generale din cartierul Celei urme din fortificatiile unui castru de pamant ridicat in urma razboaielor dacice.
            In ceea ce priveste asezarea civila,stabilirea precisa a topografiei si a diferitelor faze de constructie este dificil de stabilit datorita suprapunerii de catre orasul modern Corabia pe vechea asezare antica.Asezarea civila romana s-a dezvoltat dupa 106 d.Ch.si s-a extins teritorial,iar la o data greu de precizat avea sa fie inconjurata cu santuri si ziduri de aparare.
Incepand cu cea de-a doua jumatate a sec.al III-lea d.Ch.,pe platoul din sud-estul asezarii civile incepe constructia cetatii romano-bizantine,incluzand cladirea cu hypocaust,fantana secreta,bazilica paleobizantina,din sec.VI d.Ch.Descoperirile arheologice indica o puternica viata economica,sociala si culturala.Sucidava avea un port militar si civil ale carui urme au fost identificate la sud de cetatuia romano-bizantino,in apropierea fantanii secrete.Este atestat epigrafic si un oficiu vamal care supraveghea incasarea taxelor vamale,in folosul statului.
            Teritoriul pe care s-a infiripat Sucidava Romana a fost integrat in granitele Imperiului Roman in anul 102 d.Ch.,iar din anii 167-169 a facut parte din provincia Dacia Malvenisis.Sucidava-Poarta de Vest
Imparatul Gallienus(253-268) a initiat construirea puternicei cetati Sucidava,lucrarile incheindu-se in timpul lui Aurelian(270-275).Stapanirea romana s-a mentinut in nordul Dunarii si sub urmasii lui Constabtin cel Mare,insa dupa anul 361 asezarea sufera un val de distrugeri,ea refacandu-se incepand cu anul 383.Un nou val de distrugeri,cauzat de huni,survine pe la anul 447,insa cetatea va fi refacuta incepand cu anul 498,in timpul domniei lui Anastasius I,si sfarsind inainte de 16 aprilie 535,in timpul domniei lui Iustinian.
             Distrugerea finala a cetatii apare pe la anul 600,ea nemaifiind refacuta.

LOCUIREA FEUDALA
        Asezarile feudale care urmeaza,vor intra in componenta viitorului oras CORABIA.
   Celei-apare mentionat documentar pentru prima data in anul 1247,fiind amintit ca importanta asezare de pescari,in cunoscuta Diploma a Ioanitilor,acordata de regele maghiar Bela al IV-lea cavalerilor-calugari hospitalieri.
         Din hrisovul domnitorului Matei Basarab,emis la 10 februarie 1650,aflam ca locuitorii Celeiului erau rumani,jumatate din sat apartinand Manastirii Arnota.Reformele infaptuite in vremea lui Alexandru Ioan Cuza s-au repercutat direct asupra Celeiului si a locuitorilor sai,legea rurala din 1864 ridicandu-i pe celeieni din starea de clacasi,determinandu-i sa renunte la vechea arhitectura a bordeielor si sa-si construiasca locuinte de suprafata,integrate unui plan de organizare sistematica a localitatii.
    Corabia-Veche-la 6 septembrie 1598 Mihai Viteazul emitea un document prin care isi intarea proprietatea asupra a 23 de sate cumparate in perioada in care era mare ban al Craiovei si in care facea referire la locul numit Vadul Corabiei  (Si iar a cumparat domnia mea Selistoara toata,insa hotarul sa se stie,din sus de Magura lui Borduh la apa Dunarii,care se numeste Vadul Corabiei... ).Aceasta mentiune din document l-a determinat pe prof.Bogdan Baditoiu,cel care a depistat aceasta informatie,sa propuna ca data de atestare documentara a localitatii Corabia,anul 1598.
     Silistioara-este mentionata,pentru prima data,intr-un document datand din 27 mai 1545,prin care voievodul Mircea ciobanul,fiul lui Radu cel Mare,intareste stapanirea manastirii Bistrita asupra Celeiului si Silistoarei.(....ca sa fie sfintei manastiri Celeiul tot si cu tot hotarul si cu garlele Cusmita si Silistoara,toate si cu tot hotarul si cu toate selistele,oricate selisti va avea...).
     Vartop-Mosia Vartopului (cunoscuta si sub denumirea de Vartina),proprietate a Manastirii Bistrita,danie a boierilor Craiovesti,este atestata in hrisovul voievodului Petru cel Tanar,emis pe 4 aprilie 1565,prin care se intarea manastirii,stapanirea asupra multor sate:Dupa domnia mea aceasta porunca a domniei mele sfintei manastiri numite Bistrita,ca sa-i fie satele ei,anume Bogdanesti de la Codmeana si Burliului de la Miscel si Vartopul de la Celeiul,pentru ca sunt drepte ocine si dedine.
     Dasova-apare in acelasi document al lui Mihai Viteazul,datat 6 septembrie 1598:Si iar a cumparat domnia mea Izbiceni toti si cu tot hotarul,hotarul de sus,de la Pietroasa pana la hotarul Dasovei si hotarul de jos,iar de la Pietroasa pana la hotarul Dasovei.

PROCESUL DE FORMARE A ORASULUI-PORT CORABIA
           Marginit de aceste localitati,care vor reprezenta de fapt principalul suport demografic,de Dunare si de sesul getic,care se intinde aproape ca in palma,pana departe spre nord,se afla cel mai propice loc de amplasare a unei asezari de mari dimensiuni.Aici,campia inainteaza pana la malul apei,dominand-o,in timp ce in restul regiunii,campia coboara pana la nivelul Dunarii,lesne inundabila.
            Infiintarea orasului Corabia s-a datorat unor necesitati strict economice.Chiar in primul demers oficial facut in aceasta directie (petitia celor 37 de comercianti din Caracal,din 24 iunie/6 iulie 1859,adresata domnitorului Alexandru Ioan Cuza),se sustinea ca realizarea acestui proiect,avea la baza dificultatile intampinate de comertul districtului,datorate ingradirilor exercitate de unul din marii proprietari funciari ai judetului,Gh.Bibescu,proprietar al schelei de la Islaz,acolo unde produsele agricole erau imbarcate pe vasele care circulau pe Dunare .
            In jalba adresata domnitorului,comerciantii aratau ca schela Islaz nu era punctul cel mai potrivit pentru dezvoltarea comertului,fiind situata in extremitatea districtului,proprietarul fixand-o in acel loc pentru a dobandi venituri abuzive.
            Astfel,petitionarii propuneau pozitia mult mai avantajoasa a satului Corabia,proprietate a manastirii Bistrita si cereau aprobarea de a se forma in acel loc un oras liber,cu port,unde sa rascumpere 1000 de pogoane pe care se vor construi viitoarele case.
            Considerand  intemeiate argumentele mai sus-mentionate ale comerciantilor din Caracal,domnitorul aproba cererea.
            Sustinuta de ministrul de Interne,Consiliul de Ministri a luat hotararea de a se identifica modul de despagubire a manastirii proprietare,stabilindu-se ce venit ii produce satul si de a se alcatui planul viitorului oras (care urma sa fie realizat de ing.arhitect Vairak ).Toate cheltuielile urmau sa fie suportate de orasul Caracal,fapt ce va determina Consiliul municipal al acestui oras sa se opuna emanciparii localitatii Corabia,in care isi vedea antrenate finantele,si asa destul de limitate.Portul
             Dupa o serie de neintelegeri intre municipalitate si petitionari,in sfarsit,in anul 1862 se formeaza o Comisie,constituita din inspectorul general de poduri,din membrii municipali ai oraselor Craiova,Caracal si Turnu Magurele,care alege locul unde se va forma orasul-port Corabia,iar visul comerciantilor romaneteni se indeplineste in anul 1871,cand Principele Carol promulga Legea fondarii orasului Corabia  in 30 noiembrie/11 decembrie.Legea acorda o suprafata de 500 pogoane,impartite in trei sectiuni si care urmau sa fie vandute in loturi mici,terenurile de utilitate publica fiind date fara nici o plata.De asemenea,statul isi rezerva pe malul Dunarii o intindere de 40 stanjeni in latime pentru construirea cheiurilor si a celorlalte anexe ale viitorului port.
            La noul oras se va alipi si comuna Dasova,a carei vatra va fi stramutata pe malul Dunarii,iar o parte a locuitorilor ei vor fi improprietariti cu locuri de casa in nordul orasului,formand cartierul Valea Seaca.
            Ulterior,in 1880,dupa ce si catunul Corabia-Veche,care apartinuse pana atunci comunei Celei,va intra in cadrul noii localitati,prin Decretul regal din 6 aprilie 1881,Corabia va fi declarata comuna urbana.Astfel ca,dupa 22 de ani de la primele demersuri,Corabia devine oras,el bucurandu-se in urmatorii ani de o rapida dezvoltare.In secolul XX,la oras vor mai fi alipite satele:Vartop (care tinuse de comuna Celei),Silistioara (com.Garcov) si Tudor Vladimirescu,care luase fiinta in anul 1896,pe mosia comunei Visina Veche.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Structura organizatorica

Informatii publice

Orasul Corabia

Diverse